Patera cu figuri mitologice este un vas component al Tezaurului de la Pietroasa, care este datat în secolul al IV-lea e.n. și a fost descoperit în anul 1837 în județul Buzău, comuna Pietroasele, Dealul Istrița. În poziția centrală, în fundul vasului, se află o statuetă a unei divinități feminine care șade pe un tron. Ea ține cu ambele mâini un vas tronconic. Zeitatea are o poziție dominantă față de toate figurile vasului, având de jur împrejurul tronului figuri realizate în relief pe friza mică, cea centrală.
Femeia are o cămașă fără mâneci, lungă, legată în talie. Părul formează în jurul capului un rulou, este pieptănat cu cărare pe mijloc și are un coc pe spate. Există analogii în astfel de reprezentări din diferite epoci atât în ce privește gestica, cât și atitudinea. Divinitatea este un concept care provine din neolitic ca Mama Zeilor, Țărina Mamă sau Marea Zeiță, toate având legătură cu cultul abundenței și cel al rodirii.
În perioada clasică, a purtat diferite nume: Terra Mater la romani, Geea sau Ge la greci sau Cybele la frigieni. În lucrarea sa, Despre originea și țara germanilor, Tacit a precizat că unele triburi germanice se închinau Mamei zeilor, în limba latină Mater Deum și că, alte triburi o adorau pe Nerthus, Țărina Mamă. Ambele nume ale zeițelor se refereau de fapt, la divinitatea pământului.
Este posibil ca personajul central al paterei de la Pietroasa să figureze o astfel de zeitate. În friza care o înconjoară la picioarele sale, se desfășoară o scenă cu șapte figuri: un om culcat, patru animale greu de identificat, probabil domestice, un leu și o panteră. O posibilă interpretare pe care au găsit-o cercetătorii ar fi că, zeița aflată pe tron, protejează liniștea și prosperitatea ciobanului și turma sa.
Cele șaisprezece personaje care se desfășoară circular, nu fac parte dintr-o acțiune gândită a fi comună și nici nu urmează vreo ordine prestabilită. Divinitatea asimilată cu Apollon, care este disproporționat de mare față de celelalte și care este încadrată de personaje în mișcare, este poziționată în fața statuetei centrale și zece divinități cu atitudini solemne se află în spate.
O interpretare a compoziției ar fi că, zeii și acoliții lor se găsesc în jurul Țărinei Mame, celebrându-se astfel, o sărbătoare a belșugului și a fertilității. Slujitorii și adoratorii, cei figurați în mișcare, se află în procesiune și de aceea sunt purtători de patere, făclii și coșuri cu fructe. Printre ei se remarcă personajul îmbrăcat cu o haină din zale. DETALII
Joseph Campbell în conferințele „Mythos” despre Patera din Tezaurul de la Pietroasa
Tablou Platoul Inițiatic – Patera din Tezaurul de la Pietroasa
300 lei
● Dimensiune: 50 x 40 cm (aproximativ)
● Tabloul este imprimat pe pânză de calitate superioară.
● Pânza este lăcuită și montată pe șasiu de lemn (2cm).
● Prețul poate diferi în funcție de dimensiunea dorită.
● Durata de executare 72 de ore.
Plata se face integral în avans,
fiind un produs realizat pe comandă
Disponibil pentru precomandă
Descriere
Patera cu figuri mitologice este un vas component al Tezaurului de la Pietroasa, care este datat în secolul al IV-lea e.n. și a fost descoperit în anul 1837 în județul Buzău, comuna Pietroasele, Dealul Istrița. În poziția centrală, în fundul vasului, se află o statuetă a unei divinități feminine care șade pe un tron. Ea ține cu ambele mâini un vas tronconic. Zeitatea are o poziție dominantă față de toate figurile vasului, având de jur împrejurul tronului figuri realizate în relief pe friza mică, cea centrală.
Femeia are o cămașă fără mâneci, lungă, legată în talie. Părul formează în jurul capului un rulou, este pieptănat cu cărare pe mijloc și are un coc pe spate. Există analogii în astfel de reprezentări din diferite epoci atât în ce privește gestica, cât și atitudinea. Divinitatea este un concept care provine din neolitic ca Mama Zeilor, Țărina Mamă sau Marea Zeiță, toate având legătură cu cultul abundenței și cel al rodirii.
În perioada clasică, a purtat diferite nume: Terra Mater la romani, Geea sau Ge la greci sau Cybele la frigieni. În lucrarea sa, Despre originea și țara germanilor, Tacit a precizat că unele triburi germanice se închinau Mamei zeilor, în limba latină Mater Deum și că, alte triburi o adorau pe Nerthus, Țărina Mamă. Ambele nume ale zeițelor se refereau de fapt, la divinitatea pământului.
Este posibil ca personajul central al paterei de la Pietroasa să figureze o astfel de zeitate. În friza care o înconjoară la picioarele sale, se desfășoară o scenă cu șapte figuri: un om culcat, patru animale greu de identificat, probabil domestice, un leu și o panteră. O posibilă interpretare pe care au găsit-o cercetătorii ar fi că, zeița aflată pe tron, protejează liniștea și prosperitatea ciobanului și turma sa.
Cele șaisprezece personaje care se desfășoară circular, nu fac parte dintr-o acțiune gândită a fi comună și nici nu urmează vreo ordine prestabilită. Divinitatea asimilată cu Apollon, care este disproporționat de mare față de celelalte și care este încadrată de personaje în mișcare, este poziționată în fața statuetei centrale și zece divinități cu atitudini solemne se află în spate.
O interpretare a compoziției ar fi că, zeii și acoliții lor se găsesc în jurul Țărinei Mame, celebrându-se astfel, o sărbătoare a belșugului și a fertilității. Slujitorii și adoratorii, cei figurați în mișcare, se află în procesiune și de aceea sunt purtători de patere, făclii și coșuri cu fructe. Printre ei se remarcă personajul îmbrăcat cu o haină din zale. DETALII
Joseph Campbell în conferințele „Mythos” despre Patera din Tezaurul de la Pietroasa