Tăbliță scris cuneiform din Sumer (cca. 3100 B.C.), aflată într-o colecție a Muzeului Britanic, este un registru privind alocarea rațiilor zilnice de bere. Înainte de inventarea hârtiei, oamenii scriau pe tăblițe de lut, papirus, pergament sau pe vellum. În vremurile antice, scribii din Mesopotamia, Egipt și Iran își scriau textele pe tablete de lut umed cu ajutorul unui instrument confecționat din stuf. Excelent pentru scopuri educaționale și decorative.
Spre deosebire de dovezile puţine ale matematicii egiptene, cunoştinţele noastre despre matematica babiloniană provin din cele aproximativ 400 de tăbliţe din argilă, descoperite de arheologi începând cu 1850. Scrise în cuneiforme, tăbliţele au fost inscripţionate în timp ce argila era încă moale şi arse apoi în cuptoare sau la soare. Majoritatea tăbliţelor din argilă descoperite datează din perioada 1800-1600 I.C. şi în ele se tratează subiecte care includ fracţii, ecuaţii pătratice şi cubice, calculul unor numere remarcabile. De asemenea, tăbliţele includeau tabele de înmulţire şi metode de rezolvare a ecuaţiilor liniare şi pătratice. Tăbliţa babiloniană YBC 7289 dă o aproximare a lui √2 cu 5 cifre zecimale.
Dovezile timpurii ale textelor matematice datează din perioada sumeriană, în care au aparut primele civilizatii în Mesopotamia. Atunci s-a dezvoltat un sistem complex de metrologie, datând din anii 3000 I.C. În jurul anilor 2500 I.C., sumerienii au scris tabele de multiplicare pe tăbliţe de argilă, făceau exerciţii geometrice şi probleme de divizibilitate. Primele dovezi ale numerelor babiloniene datează de asemenea din aceasta perioadă. Matematicienii babilonieni foloseau sistemul numeric sexazecimal (cu baza 60). De aici provine împărţirea în zilele noastre a unui minut în 60 de secunde, a unei ore în 60 de minute şi faptul că un cerc are 360 de grade, iar secundele şi minutele unui grad indică fracţiile acelui grad. Progresele babilonienilor în matematică au fost facilitate de faptul că numărul 60 are mulţi divizori. În sistemul numeric babilonian, cifrele scrise pe coloana din stânga reprezentau valori mult mai mari decât în sistemul numeric zecimal. Le lipsea însă echivalentul unei zecimi.
Tăbliță scris cuneiform din Sumer
500 lei
Dimensiuni: 7 x 9 x 2 cm
Materiale: rășină, lut
Lucrat și pictat manual
Suportul nu este inclus!
Plata se face integral în avans, fiind un
produs realizat pe comandă în Spania
Livrare: 15 zile
Disponibil pentru precomandă
Descriere
Tăbliță scris cuneiform din Sumer (cca. 3100 B.C.), aflată într-o colecție a Muzeului Britanic, este un registru privind alocarea rațiilor zilnice de bere. Înainte de inventarea hârtiei, oamenii scriau pe tăblițe de lut, papirus, pergament sau pe vellum. În vremurile antice, scribii din Mesopotamia, Egipt și Iran își scriau textele pe tablete de lut umed cu ajutorul unui instrument confecționat din stuf. Excelent pentru scopuri educaționale și decorative.
Spre deosebire de dovezile puţine ale matematicii egiptene, cunoştinţele noastre despre matematica babiloniană provin din cele aproximativ 400 de tăbliţe din argilă, descoperite de arheologi începând cu 1850. Scrise în cuneiforme, tăbliţele au fost inscripţionate în timp ce argila era încă moale şi arse apoi în cuptoare sau la soare. Majoritatea tăbliţelor din argilă descoperite datează din perioada 1800-1600 I.C. şi în ele se tratează subiecte care includ fracţii, ecuaţii pătratice şi cubice, calculul unor numere remarcabile. De asemenea, tăbliţele includeau tabele de înmulţire şi metode de rezolvare a ecuaţiilor liniare şi pătratice. Tăbliţa babiloniană YBC 7289 dă o aproximare a lui √2 cu 5 cifre zecimale.
Dovezile timpurii ale textelor matematice datează din perioada sumeriană, în care au aparut primele civilizatii în Mesopotamia. Atunci s-a dezvoltat un sistem complex de metrologie, datând din anii 3000 I.C. În jurul anilor 2500 I.C., sumerienii au scris tabele de multiplicare pe tăbliţe de argilă, făceau exerciţii geometrice şi probleme de divizibilitate. Primele dovezi ale numerelor babiloniene datează de asemenea din aceasta perioadă. Matematicienii babilonieni foloseau sistemul numeric sexazecimal (cu baza 60). De aici provine împărţirea în zilele noastre a unui minut în 60 de secunde, a unei ore în 60 de minute şi faptul că un cerc are 360 de grade, iar secundele şi minutele unui grad indică fracţiile acelui grad. Progresele babilonienilor în matematică au fost facilitate de faptul că numărul 60 are mulţi divizori. În sistemul numeric babilonian, cifrele scrise pe coloana din stânga reprezentau valori mult mai mari decât în sistemul numeric zecimal. Le lipsea însă echivalentul unei zecimi.
Made by MJ2Artesanos (Spania)