Cel mai vechi poem de dragoste din lume „Cântecul de dragoste pentru Shu-Sin” are autor necunoscut și se crede că a fost recitat de o mireasă a regelui sumerian Shu-Sin, care a domnit între 2037 și 2029 î.Hr. Poemul pare să facă parte dintr-un rit, probabil săvârșit în fiecare an, cunoscut sub numele de „căsătorie sacră” sau „căsătorie divină”, în care regele avea să se căsătorească simbolic cu zeiţa Inanna.
Shu-Sin a domnit ca rege în orașul Ur între 1973-1964 î.Hr. conform ceea ce este cunoscut în cercurile academice ca „cronologie scurtă”, dar, conform „cronologiei lungi” folosită de unii savanți, a domnit între 2037-2029 î.Hr. Prin urmare, poemul este datat fie în 1965 î.Hr., fie în 2030 î.Hr., dar cel mai adesea i se atribuie o dată generală de compunere în jurul anului 2000 î.Hr. Shu-Sin a fost fiul mai mic al lui Shulgi din Ur (r. 2029-1982 î.Hr.), care a fost unul dintre cei mai mari regi ai perioadei Ur III (2047-1750 î.Hr.). Fiul său, Amar-Suen (r. 1982-1973 î.e.n.), a înăbușit revoltele și a menținut regatul până la moartea sa de o mușcătură de scorpion, moment în care Shu-Sin, considerat cel mai bun rege al Perioadei Ur III, a urcat pe tron. Potrivit cărturarului Stephen Bertman, pe lângă această poezie, „Shu-Sin a fost și rolul principal masculin într-o serie de poezii erotice în limba akkadiană scrise sub formă de dialog similar cu Cântarea Cântărilor din Biblie de mai târziu”. Cu mult înainte ca narațiunile biblice să fie stabilite, atunci, mesopotamienii scriau „primele schițe” ale unora dintre cele mai influente lucrări din istoria lumii. (Detalii)
Piesa originală de scriere cuneiformă (simboluri marcate în lut cu un obiect în formă de pană) a fost descoperită în unele săpături la sfârșitul secolului XIX, dar a rămas păstrată netradusă în Muzeul din Istanbul cu nr. #2461, până când a fost tradusă în 1951 de Samuel Noah Kramer. Iată traducerea sa a celui mai vechi poem de dragoste cunoscut din lume, publicat în cartea sa „Povestea începe în Sumer” (pp 246-247):
„Mire, drag inimii mele, Bună este frumusețea ta, dulce ca mierea, Leule, drag inimii mele, Bună este frumusețea ta, dulce ca mierea.
M-ai captivat, lasă-mă să stau tremurând în fața ta. Mire, aș vrea să fiu dusă de tine în dormitor, M-ai captivat, lasă-mă să stau tremurând în fața ta. Leule, aș vrea să fiu dusă de tine în dormitor.
Mire, lasă-mă să te mângâi, Mângâierea mea prețioasă este mai savuroasă decât mierea, În dormitorul plin de miere, Lasă-mă să mă bucur de frumusețea ta minunată, Leule, lasă-mă să te mângâi, Mângâierea mea prețioasă este mai savuroasă decât mierea.
Mire, ți-ai luat plăcere din mine, Spune-i mamei mele, îți va oferi delicatese, Tatăl meu, îți va face cadouri.
Spiritul tău, știu unde să-ți înveselesc spiritul, Mire, dormi în casa noastră până în zori, Inima ta, știu unde să-ți bucur inima, Leule, dormi în casa noastră până în zori.
Tu, pentru că mă iubești, Dă-mi să mă rog de mângâierile tale, Domnul meu Dumnezeu, domnul meu protector, Shu-Sin al meu, care bucură inima lui Enlil, Îmi dau rugăciunea pentru mângâierile tale. Locul tău bun ca mierea, te rog, pune mâna pe el, Adu-ți mâna ca pe o haină din Gishban, Pune-ți mâna peste el ca pe o haină din Gishban.
Cel mai vechi poem de dragoste din Cetatea Ur
750 lei
Dimensiuni: 9 x 14 x 2 cm
Suport: 23 x 14 x 7 cm
Materiale: rășină, fier, lemn
Finisat și pictat manual
Plata se face integral în avans, fiind un
produs realizat pe comandă în Spania
Livrare: 15 zile
Disponibil pentru precomandă
Descriere
Cel mai vechi poem de dragoste din lume „Cântecul de dragoste pentru Shu-Sin” are autor necunoscut și se crede că a fost recitat de o mireasă a regelui sumerian Shu-Sin, care a domnit între 2037 și 2029 î.Hr. Poemul pare să facă parte dintr-un rit, probabil săvârșit în fiecare an, cunoscut sub numele de „căsătorie sacră” sau „căsătorie divină”, în care regele avea să se căsătorească simbolic cu zeiţa Inanna.
Shu-Sin a domnit ca rege în orașul Ur între 1973-1964 î.Hr. conform ceea ce este cunoscut în cercurile academice ca „cronologie scurtă”, dar, conform „cronologiei lungi” folosită de unii savanți, a domnit între 2037-2029 î.Hr. Prin urmare, poemul este datat fie în 1965 î.Hr., fie în 2030 î.Hr., dar cel mai adesea i se atribuie o dată generală de compunere în jurul anului 2000 î.Hr. Shu-Sin a fost fiul mai mic al lui Shulgi din Ur (r. 2029-1982 î.Hr.), care a fost unul dintre cei mai mari regi ai perioadei Ur III (2047-1750 î.Hr.). Fiul său, Amar-Suen (r. 1982-1973 î.e.n.), a înăbușit revoltele și a menținut regatul până la moartea sa de o mușcătură de scorpion, moment în care Shu-Sin, considerat cel mai bun rege al Perioadei Ur III, a urcat pe tron. Potrivit cărturarului Stephen Bertman, pe lângă această poezie, „Shu-Sin a fost și rolul principal masculin într-o serie de poezii erotice în limba akkadiană scrise sub formă de dialog similar cu Cântarea Cântărilor din Biblie de mai târziu”. Cu mult înainte ca narațiunile biblice să fie stabilite, atunci, mesopotamienii scriau „primele schițe” ale unora dintre cele mai influente lucrări din istoria lumii. (Detalii)
Piesa originală de scriere cuneiformă (simboluri marcate în lut cu un obiect în formă de pană) a fost descoperită în unele săpături la sfârșitul secolului XIX, dar a rămas păstrată netradusă în Muzeul din Istanbul cu nr. #2461, până când a fost tradusă în 1951 de Samuel Noah Kramer. Iată traducerea sa a celui mai vechi poem de dragoste cunoscut din lume, publicat în cartea sa „Povestea începe în Sumer” (pp 246-247):
„Mire, drag inimii mele,
Bună este frumusețea ta, dulce ca mierea,
Leule, drag inimii mele,
Bună este frumusețea ta, dulce ca mierea.
M-ai captivat, lasă-mă să stau tremurând în fața ta.
Mire, aș vrea să fiu dusă de tine în dormitor,
M-ai captivat, lasă-mă să stau tremurând în fața ta.
Leule, aș vrea să fiu dusă de tine în dormitor.
Mire, lasă-mă să te mângâi,
Mângâierea mea prețioasă este mai savuroasă decât mierea,
În dormitorul plin de miere,
Lasă-mă să mă bucur de frumusețea ta minunată,
Leule, lasă-mă să te mângâi,
Mângâierea mea prețioasă este mai savuroasă decât mierea.
Mire, ți-ai luat plăcere din mine,
Spune-i mamei mele, îți va oferi delicatese,
Tatăl meu, îți va face cadouri.
Spiritul tău, știu unde să-ți înveselesc spiritul,
Mire, dormi în casa noastră până în zori,
Inima ta, știu unde să-ți bucur inima,
Leule, dormi în casa noastră până în zori.
Tu, pentru că mă iubești,
Dă-mi să mă rog de mângâierile tale,
Domnul meu Dumnezeu, domnul meu protector,
Shu-Sin al meu, care bucură inima lui Enlil,
Îmi dau rugăciunea pentru mângâierile tale.
Locul tău bun ca mierea, te rog, pune mâna pe el,
Adu-ți mâna ca pe o haină din Gishban,
Pune-ți mâna peste el ca pe o haină din Gishban.
Este cântecul balbale al Inannei.”
Made by MJ2Artesanos (Spania)